Alăptarea pe termen lung: beneficii și daune
În comparație cu opinia care a prevalat cu privire la alăptare în urmă cu 20 și 30 de ani, conceptul modern de alăptare a unui copil după 1 an a suferit o serie de modificări semnificative. Controversa cu privire la beneficiile și daunele alăptării unui copil după 1 an de viață nu dispare atât în rândul tinerelor mame, cât și în rândul specialiștilor în hrănirea naturală.
Conţinut
Luand in considerare liniile directoare oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății, durata optimă de alăptare pentru un copil este de până la 2 ani. În ciuda recomandărilor general acceptate, mulți oameni continuă să creadă că alăptarea unui copil după 1 an nu este recomandabilă..
Avantajele hrănirii pe termen lung pentru bebelușul dumneavoastră
După efectuarea a numeroase studii clinice, precum și analiza experienței istorice, experții Organizației Mondiale a Sănătății au ajuns la concluzia că potențialul pentru sănătatea umană depinde de tipul de hrănire și de durata acesteia. De aceea, perioada recomandată de atașament la sân este de 2 ani..
Hrănirea naturală implică nu numai aportul de alimente în corpul bebelușului direct din glandele mamare ale mamei, ci și un contact psihologic strâns care are loc între mamă și copil. Acest contact stă la baza strânsei legături psihologice care formează relația dintre copil și părintele său. Pe lângă formarea unei legături psihologice strânse între mamă și copil, alăptarea prelungită este însoțită de următoarele aspecte pozitive:
- Atunci când un copil sub vârsta de doi ani experimentează un sentiment regulat de siguranță, acesta afectează dezvoltarea încrederii în sine, trăsăturile pozitive de personalitate și stabilitatea emoțională;
- În comparație cu parametrii biochimici ai laptelui matern în primul an după naștere, laptele mai matur conține o cantitate crescută de vitamine, grăsimi, imunoglobuline, oligoelemente și alte componente nutriționale. Laptele matern matur conține un ordin de mărime mai mult acid folic, vitamina A, calciu și o proteină atât de valoroasă implicată în construirea întregului corp al bebelușului;
- Conținutul ridicat de acizi grași din laptele matern are un efect pozitiv asupra formării și dezvoltării sistemului nervos central al bebelușului. În plus, aceste substanțe cresc rezistența neuronilor la stres și la tulburări emoționale;
- Alăptarea prelungită reduce semnificativ riscul formării de hipersensibilitate la copiii preșcolari. Acest beneficiu se datorează efectului stimulator al laptelui matern asupra maturării sistemului digestiv;
- Hrănirea naturală calmează și ameliorează durerea în acele momente în care bebelușul dinții de lapte erup. În plus, laptele matern este o sursă valoroasă de anticorpi specifici care protejează corpul copilului de pătrunderea agenților patogeni și de dezvoltarea bolilor infecțioase..
Beneficii pentru o mamă tânără
Proprietățile pozitive evidente ale hrănirii naturale prelungite pot fi urmărite nu numai în raport cu copilul, ci și în raport cu corpul unei tinere mame. Atâta timp cât o femeie continuă să-și alăpteze copilul, ea creează o barieră naturală pentru re-sarcină. Hrănirea prelungită are un efect benefic asupra stării psihoemoționale a femeii, precum și asupra stării organelor sistemului reproductiv. Mamele care alăptează pe termen lung s-au dovedit clinic a fi mai puțin susceptibile de a experimenta supraponderali.
În plus, alăptarea este o excelentă prevenire a mastitei și mastopatiei, precum și a neoplasmelor maligne în zona glandelor mamare. Pentru a evita consecințele negative, lactația trebuie finalizată treptat, fără a recurge la metoda de ligare a glandelor mamare..
Pericolul perceput al hrănirii pe termen lung
Aspectele negative ale alăptării pe termen lung pot fi văzute ca presupuneri neconfirmate, răspândite în rândul populației. Cele mai comune mituri includ:
- Zahărul din lapte (lactoza) din laptele matern contribuie la dezvoltarea cariilor pe dinții erupți ai bebelușului. Această afirmație poate fi numită în siguranță falsă, deoarece lactoza este utilizată în siguranță datorită enzimelor conținute în lapte. Fiecare porție de lapte conține cantitatea de enzimă lactază, necesară pentru utilizarea zahărului din lapte;
- Hrănirea naturală a unui bebeluș cu dinți de lapte erupți poate duce la formarea unei mușcături incorecte. Manipularile pe care le face un copil în procesul de supt pe sânul mamei nu pot servi în niciun fel ca factor în apariția unei mușcături incorecte. Efectul opus este posibil cu biberoanele și suzetele. Pentru mai multe informații despre toate avantajele și dezavantajele utilizării suzetei, urmați linkul https://rum.chiensa.com/alăptarea/3641-suzeta-argumente-pro-și-contra.html;
- Hrănirea nocturnă a unui bebeluș cu vârsta peste 1 an are un efect negativ asupra stării sistemului digestiv al copilului. Acest mit răspândit este departe de realitate, deoarece compoziția chimică echilibrată a laptelui matern stimulează absorbția rapidă a produsului fără riscul consecințelor negative..
O altă concepție greșită obișnuită este că alăptarea nocturnă perturbă bioritmurile naturale din corpul copilului și contribuie la eșecul mecanismului somn-veghe. A-ți lăsa bebelușul flămând noaptea are un risc semnificativ mai mare de anxietate decât hrănirea noaptea.
Informațiile enumerate mai sus sunt luate în considerare la discreția individuală, cu toate acestea, există mai mulți factori în favoarea alăptării prelungite. Este greu de găsit cel puțin o tânără mamă care alăptează pe termen lung și care să-și exprime o părere negativă cu privire la această chestiune.
Chiar și cele mai moderne formule de lapte adaptate și alimentele complementare nu sunt capabile să stea la egalitate cu laptele matern în ceea ce privește numărul proprietăților utile. Dacă hrănești sau nu după 1 an este o alegere personală a fiecărei tinere mame, dar înainte de a te decide, trebuie să cântărești toate avantajele și dezavantajele. Organizarea corectă a alăptării pentru un copil de peste un an va salva o femeie de posibile disconforturi și alte inconveniente asociate hrănirii unui copil la cerere.